VIDEO
Aflați mai multe despre cadrele introductive în film.
Cadrele introductive prezintă scene noi și indică spectatorului locul și momentul în care se desfășoară acțiunea. De asemenea, ele pot stabili un punct de vedere sau ajuta la dezvoltarea personajului.
Începeți încercarea gratuită | Începeți încercarea gratuită a {{premiere}} Explorați {{premiere}}
Ce este un cadru introductiv?
Cadrele introductive sunt de obicei cadre largi sau extrem de largi ale clădirilor sau peisajelor. Aceste imagini pot include semne, repere sau alte semnale evidente ale locului și timpului. Acestea pot ajuta la convingerea publicului că acțiunea filmului se desfășoară într-o cafenea din Paris sau într-o cantină de pe Tatooine, și nu într-un studio de înregistrări din Los Angeles.
Oferiți publicului dvs. contextul.
Cadrele introductive nu trebuie să fie cele mai artistice cadre din filmul dvs. „Cel mai ușor lucru de realizat în filmele de la Hollywood este o filmare din elicopter a podului Golden Gate. „Oh, suntem în San Francisco, am înțeles”, spune designerul grafic și producătorul de film independent Nick Escobar. „Îți arată unde te afli, te informează despre ce se întâmplă și îți poate da indicii despre perioada istorică, pe baza modului în care este filmat orașul și a culorilor folosite.”
Dronele fac mai accesibilă realizarea unei scene cu o filmare aeriană.
Una dintre cele mai memorabile secvențe de filmare din istoria cinematografiei deschide filmul de groază al lui Stanley Kubrick The Shining. Camera alunecă peste păduri și munți înainte de a dezvălui hotelul de pe vârful muntelui, unde se desfășoară acțiunea filmului. Când a fost realizat acest film, doar o producție cu buget mare își putea permite elicopterul și echipa necesare pentru a obține acele imagini, dar acum acest tip de filmări este accesibil la un preț mai mic, cu ajutorul dronelor.
Două avertismente legate de drone:
„Ori de câte ori camera se mișcă, aceasta sugerează spectatorului un anumit punct de vedere”, afirmă scriitorul și regizorul David Andrew Stoler. „Dacă te miști în cadrul introductiv, întrebarea este „Cine vede asta? În punctul cui de vedere mă aflu?” Regizorul și scenaristul Van Jensen adaugă: „Trebuie să filmați ceva pentru care nu este necesar să captați sunetul, deoarece dronele sunt extrem de zgomotoase”.
Fiți creativ și renunțați la cadrele generale tradiționale.
Nu trebuie să vă îndreptați întotdeauna spre panorama epică a orizontului orașului New York. Puteți pregăti publicul pentru scenă cu ajutorul decorurilor și recuzitei. De exemplu, cabinetul unui terapeut poate avea diplome pe perete și o canapea cu un scaun lângă ea. Aceste detalii le spun spectatorilor exact unde se află sau ce trebuie să știe.
Jensen își amintește că a realizat un videoclip muzical care se desfășoară la o petrecere dintr-o casă. „Prima imagine specifică este o imagine apropiată a unei beri turnate într-un pahar. Am considerat-o ca fiind imaginea introductivă, chiar dacă este atipică”, spune el.
Chiar și în aceste cadre de tranziție există loc pentru artă. Puteți experimenta cu încadrarea, poziția camerei, unghiurile joase sau unghiurile înalte și puteți crea ceva frumos în loc de ceva care doar transmite informațiile necesare.
Alte sfaturi pentru a profita la maximum de cadrele introductive.
Concentrați-vă pe poveste.
Nu uitați niciodată că sunteți un povestitor și că fiecare cadru trebuie să servească povestea dvs. „Dacă treceți rapid de la o locație la alta, cum ar fi în serialul Law and Order, poate fi util să folosiți cadre de ansamblu”, spune Stoler. „Dar dacă faceți ceva scurt, puteți configura aceste informații mai repede.”
Luați în calcul spațiul.
Acordați atenție locației și construiți-vă povestea în jurul acesteia. „Lucrați cu unghiurile”, spune Jensen. „Explorați spațiul pentru a găsi cele mai frumoase cadre din interiorul acestuia.” Dacă doriți să realizați un cadru larg sau lung, asigurați-vă că aveți spațiu suficient. „Începătorii tind să filmeze foarte plat, fără prea multe elemente în fundal. Așa că nu te apropia prea mult”, spune Stoler. „Trebuie să te retragi suficient de mult pentru a obține o adâncime bună.”
Experimentați.
Realizați cadrele largi, medii și apropiate necesare, dar fiți deschis și la alte posibilități. „Vrei să intri în sala de montaj cu o mulțime de imagini suplimentare”, spune Dominic Duchesneau, regizor de documentare și editor. „Editorul poate vedea povestea diferit față de regizor sau directorul de imagine, așa că, dacă te afli la locul filmării și ai timp, încearcă să găsești ceva care ar putea servi mai bine povestea.” Puteți testa oricând cadrele de ansamblu neobișnuite utilizând Adobe {{premiere}} pentru a crea o versiune preliminară.
Urmăriți și învățați.
Urmăriți filmele preferate, acordând o atenție deosebită cadrului de la începutul fiecărei scene. Găsiți-le pe cele care vă plac și încercați să le personalizați după gustul dvs. Rețineți că aceste cadre trebuie să ne indice unde ne aflăm, dar pot contribui și la dezvoltarea personajelor, la stabilirea relațiilor dintre personaje și la crearea atmosferei pe care doriți să o creați.
